Acest articol încearcă să ofere o imagine asupra felului în care psihologia copilului ne ajută să gestionăm relațiile familiale în timpul izolării impuse de pandemia Covid-19.

Pandemia a schimbat comportamentul tuturor, deci și al copiilor noștri. Programul lor candva clar, cunoscut, securizant s-a schimbat. Sunt nevoiți să trăiască într-un spațiu restrâns, chiar dacă este spațiul casei lor. Nu mai socializează cu prietenii, nu mai merg la grădiniță sau la școală, nu se mai bucură de locurile de joacă din parcuri, nu mai utilizează în voie bicicleta, trotineta, rolele sau mingea. Viața pare monotonă. Deși petrec mai mult timp în apropierea părinților, disponibilitatea lor e redusă. Gestionarea activităților – în casă și profesionale necesită timp, planificări, momente de încercare și eroare a strategiilor folosite. Strategiile de parenting abordate trebuie să scadă nivelul de stres pe care aceste elemente îl pun asupra relației parentale și maritale.

Parentingul în pandemie începe cu organizarea

Organizarea agendei ne permite să oferim copiilor prezența noastră activă în jocul  și activitățile lor de învățare. Continuăm să contribuim la formarea imaginii de sine a copiilor și la clădirea încrederii în forțele lor proprii prin participarea la diverse activități. Redescoperim jucăriile, jocurile, cărțile, dvd-urile adunate de-a lungul timpului. Crăm locuri speciale: cutia cu jucării din pluș pentru teatru de păpuși, colțul instrumentelor muzicale, biblioteca micului învățăcel. Aranjăm cutia cu cuburi din lemn și cea cu piese lego, coșul cu jocuri inteligente, trusa pictorului și cea a creioanelor colorate și a cărților de colorat, cutia cu plastilină sau găletușa cu lut.

Nu uităm să le formăm deprinderi bune: punem la locul lor jucăriile și instrumentele când am terminat activitățile. Îmbinăm activitățile de joc cu cele de învățare. Apreciem, evidențiem calități, resurse și discutăm despre strategiile folosite. Felicităm și suntem atenți să oferim un feedback pozitiv. Validăm în același mod și temele, exercițiile suplimentare făcute de copii.

Utilizarea tabletei sau telefonului poate fi și ea o alternativă pentru activitatea independentă a copilului. Vorbim însă de o activitate supravegheată și limitată în timp, de jocuri educative, atent instalate. Alegem atent programe online: muzică, piese de teatru, programe de învățare a unei limbi străine etc. Aceste experiențe le exploatam în discuții cu copiii pentru descoperirea informațiilor noi și învățăturilor realizate.

Orele de masă trebuie respectate, iar serile ar fi bine să înceapă să-și aibă rutina lor pentru a pregăti copiii pentru ora de culcare. Ritualul de seară poate include sinteza activităților de peste zi, trăirile avute, lucrurile noi învățate, resursele descoperite și lectura dinainte de culcare.

Psihologia copilului ne oferă răspunsuri

Această perioadă va trece, vom trece și noi cu bine prin ea, iar copiii noștri vor rămâne cu amintiri pozitive sau nu în funcție de implicarea pe care noi, părinții, o avem în viața lor. Suntem optimiști și responsabili. Rămânem centrați pe rezolvarea problemelor și obținerea unei bune calități a vieții chiar și în aceste momente dificile. Facem coparentalitate, vorbim și acționăm în consens în raport cu cei mici. Îi securizăm și le oferim modele bune de acțiune și de gestionare a emoțiilor.

Păstrăm ierarhia în familie: adulții decid întotdeauna. Punem granițe clare între subsistemul marital/parental și cel al fratriilor (copiilor) pentru a păstra un echilibru adaptativ al sistemului familial. Pregătim depășirea crizei, revenirea la viața normală și liberă de constrângeri și temeri legate de pandemie.

Multă sănătate vă dorim tuturor!

Conf. univ. dr. Elena Anghel Stănilă